Privirea dinapoi


Nu te-am vazut niciodata uitandu-te la ea, la niciuna dintre ele, asa cum ma priveai pe mine.

Ma mancai din priviri. Se citeau acele sentimente in ochii tai verzi, aproape verzi, aproape caprui, uneori aproape albastri. Nu, nu mi se parea. Erai indragostit lulea. Mai esti?

 Draga M.,

Ma inspiri. Dupa ce ti-am citit scrisorile, am vrut sa-ti raspund. Sunt tot o A.. Nu ea, dar tot A. Si nu sunt razbunatoare, sunt doar oportunista. Am profitat la maxim de tine. Te rog, iarta-ma. Oare ce vor cu exactitate sa insemne acele cuvinte pe care mi le trimiti? Semnele acelea pe care nu le astept, dar in care vad intelesurile pe care tot eu le atribui… ce inseamna? Ca numai eu ma gandesc la tine? Sa stii ca mi-ar placea sa mai stam de vorba cateodata, dar nu cred ca mai ai sange in tine sa-mi spui ceva acum. Poti sa-mi transmiti doar tot felul de mesaje… nescrise. Eu credeam ca suntem prieteni, pana in secunda in care m-ai lasat balta atunci cand am avut cea mai mare nevoie de tine. Pe cand eu… eu am fost acolo cand ai avut nevoie de o mana sau un sfat… Ce bine ca ma cunosteai atunci, nu? Nu-ti conferea, simpla mea existenta, acea diversitate pe care ti-o doreai? Si nu neaparat sexual vorbind, ca si asta e relativa… Asa, nu ti se parea ca sunt cea mai imprevizibila si cea mai nehotarata? Desi stiam ce vreau in fiecare moment… ma jucam putin cu mintea lor, cu a ta, cu a tuturor, pana cadeam si eu in capcana propriilor jocuri. Dar asta ma facea si mai interesanta: naivitatea iubirii adolescentine pe care o simteam vizavi de tine. Ca stii tu, numai la o varsta, sau numai intr-o perioada anume poti sa iubesti atat de pur si de nevinovat precum am facut-o eu. E iubirea aia neconditionata, pe care ti-o mai ofera poate mama. Dar nici asa, caci chimia a functionat nu doar la nivel emotional sau fizic. Era mai mult de atat. Era intre noi o atractie pe care cei din exterior o invidiau atat de rau incat nu ne-au mai dorit binele. De asta au intervenit ei, ele… Pe rand… au avut un joc mai puternic decat ale mele; caci ale mele erau naive, pe cand ale lor erau cele mai rele. Din pacate, ne-am impiedicat amandoi de pretexte, de prejudecati, si ne-am pierdut unul pe celalalt. Ce mai conteaza cine a cedat primul? Nu a fost niciunul dintre noi atat de curajos sa lupte pentru celalalt.

Si apoi, eu mi-am dorit altceva.

4 comentarii (+add yours?)

  1. just1likeme
    Feb 15, 2010 @ 20:01:25

  2. ayandari
    Feb 15, 2010 @ 20:22:42

    pfoai ce frumoasa te-ai facut! esti ca o zanisoara😀, pupam o fata minunata

  3. Alexandra
    Feb 15, 2010 @ 20:24:15

    Senchiu veri maci!😀 Pup si eu la voi!

  4. Alina
    Feb 17, 2010 @ 02:20:48

    Privirea dinapoi…si cautarea intrebarii raspunsului corect. Frumos!😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: