Uite-te inapoi…


… dar mergi inainte.

Sunt deja in ultima saptamana a celor 21 de ani de experiente, trairi si crime. As fi facut un bilant, dar nu e cazul, e prea multa dezordine in ganduri. Si chiar daca as fi facut vreunul, nu l-as fi publicat; nu conteaza de ce. Intotdeauna am considerat intrebarea asta inutila. Mai bine intreb cum asa?. In tot haosul asta am gasit si ordinea, linistea, pacea. Am regasit copilaria la venirea tatalui meu in tara pentru o foarte scurta perioada de timp. Am mai gasit in sertarele prafuite ale amintirilor mele prietenia pura. Am dat si peste primele scrisori, poezii si desene. Mi-am regasit pasiunea pentru pian si clasa a 5-a din generala, cu primele clape apasate indelung.

Am gasit si locuinta destinata mie si cred ca voi incheia contractul de inchiriere curand. Peisajul e superb: vedere panoramica asupra Brasovului in stanga si deal in dreapta. Combinatia perfecta de civilizatie si salbaticie, cu mine intre ele, privind de la balconul camerei inca nepersonalizate. Am ajuns la un consens in ceea ce priveste locul in care trebuie sa locuiesc: nu e momentul sa parasesc tara, dar oricand voi simti nevoia sa fac asta, cineva ma asteapta acolo unde trebuie sa ajung. Si e foarte linistitor sa stiu asta. Cu toate astea, inca nu m-am hotarat ce voi face de ziua mea. Am spus ca nu-mi voi dezminti calitatile organizatorice si voi face o petrecere. Mai tarziu m-am gandit ca daca tot il conduc pe tata la aeroport in weekend, as putea sa raman in Bucuresti, sa redescopar opera, teatrul, filmul, mall-ul cel nou (pentru mine).

Asta nu e un bilant, nu e vremea lui inca; astea sunt constatari… M-am uitat inapoi si am zambit. Acum merg inainte si zambesc din nou. E mult mai frumos decat pare.

In cazul in care aveti ceva idei cu privire la ziua de 30 noiembrie, dati-mi de veste, sunt deschisa propunerilor. Cutia postala e deschisa cadourilor si urarilor, caci nu ma voi retrage in lumea mea de una singura, si cred ca e important pentru mine sa stiu pentru cine contez. Asadar, in cazul in care e bal, bal sa fie, si oricine e binevenit, atata timp cat ne cunoastem. Daca nu, probabil ca posibila excursie in strainezia de saptamana urmatoare va fi exact modul de sarbatorire pe care il voi adopta.😉

1 comentariu (+add yours?)

  1. Danielle Cirullo
    Apr 01, 2011 @ 08:21:26

    Could not thank you more than enough for the discussions on your site. I know you place a lot of time and effort into these and hope you know how deeply I enjoy it. I hope I could do a similar thing person at some time.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: