Ardeleanca in the Little City

Tu ce faci atunci cand ploua?

Eu una admir picaturile de apa care se preling pe geamul de la baie, atunci cand fac dus, citesc in paralel doua carti si Elle octombrie (si incerc sa pricep sau sa retin ce scrie in toate), beau ceai/ ciocolata calda/ cafea cu lapte neindulcita/ vin rosu demidulce, ascult muzica si apoi dorm. Sau plec din „metropola” in care locuiesc in „megalopolisul” de la 64 de km distanta. Aici m-am redescoperit, intr-o zi ploioasa de octombrie, am regasit-o pe „pisi” din mine cand am fost surprinsa de o replica de agatat cam neinspirata (Pisi, pisi, vii cu noi? Pisi, nu raspunzi? Pisiiii, ce ochi frumosi ai 🙂 ) Cred ca in orasele mai populate procesul de indobitocire este mai rapid, sau „a calca in tupeu” se traduce in termenii gresiti. Totusi, e amuzant cum te vad oamenii pe strada tocmai atunci cand esti ratacit/a printre ganduri, idei, sintagme si, pe langa astea, cauti o masina care sigur pe tine te asteapta, cu domnul acela dragut de la volan, in costum, amabil, care iti ofera un suras si nu-l observi de vremea morocanoasa. E si mai amuzant cand esti intampinat cu o sarutare de mana si un zambet de „imi e drag sa te privesc”  de un om pe care l-ai mai intalnit o data pana acum si care pare sa-ti fie unul dintre cei mai buni prieteni. Si cum sa nu fii fericit cand vremea de afara e anihilata de caldura din biroul lui, cum sa nu ii rasplatesti gesturile cu caldura ta sufleteasca? Si e dragut cand, in toata agitatia din jurul tau, te instalezi la un birou care nu-ti apartine, dar care pare atat de familial si poti sa privesti pana cand ti se intiparesc pe retina imaginile care ti-au incantat privirile odata si atunci constati: ca domnul dragut de la volan e sofer de taxi, iar cel care-ti saruta mana cu atata candoare e cameramanul care te-a insotit la prima ta „moderare” de eveniment. Si ce frumos e cand iti dai seama ca lucrurile de valoare stau in cei mai simpli oameni cu putinta, ca sufletul omului chiar i se oglindeste in ochi si ca, desi as fi tentata sa cred ca atunci cand te uiti in ochii mei ai putea sa-mi vezi ceafa (ca mintea-mi e la plimbare), sunt ferm convinsa ca mi-ai citit gandurile. Da, sunt hotarata sa accept in viata mea tot ce ma face sa zambesc, tot ce ma apreciaza si ma face sa apreciez.

ochi Asta fac eu cand ploua. Se spune ca de maine vremea se mai imbunatateste. Dar pentru mine, vremea asta e aproape perfecta: e vremea in care mi-am dat seama ca sunt iubita mai mult decat as putea sa duc si ca, la randul meu, abia invat sa-i rasplatesc pe toti cei care-mi trimit impulsuri de fericire. Mai am de invatat, ma duc sa ma antrenez pentru ce urmeaza sa mi se intample fara sa misc macar un deget, in timp ce pot sa misc muntii cu zambetul din privire…

Update: azi a avut loc inevitabilul: primul drum Brasov- Fagaras, cu mine la volan, intr-un Peugeot Partner incarcat cu marfa, cu roata dreapta fata desumflata si pe ploaie aproape torentiala 😀 Si am facut fata, pana si in curbe! Multumesc, Bogdan! Vlady, multam’ fain pentru plimbare si pentru condus in primul drum pe DN1 in calitate oficiala de soferita! Si M., mersi pentru ca mi-am rupt unghia din cauza ta! :))

Reclame