Would you?

We’ll do it all/ Everything/ On our own

We don’t need/ Anything/ Or anyone

If I lay here/ If I just lay here/ Would you lay with me and just forget the world?

I don’t quite know/ How to say/ How I feel

Those three words/ Are said too much/ They’re not enough

If I lay here/ If I just lay here/ Would you lay with me and just forget the world?

Forget what we’re told/ Before we get too old/ Show me a garden/ That’s bursting into life

Let’s waste time/ Chasing cars/ Around our heads

If I lay here/ If I just lay here/ Would you lay with me and just forget the world?

Forget what we’re told/ Before we get too old/ Show me a garden/ That’s bursting into life

All that I am/ All that I ever was/ Is here in your perfect eyes/ They’re all I can see

I don’t know where/ Confused about how, as well/ Just know that these things/ Will never change for us at all

If I lay here/ If I just lay here/ Would you lay with me and just forget the world?

Anunțuri

I never give up on good things

It’s been a while…

butterfly-blue-swirls-water N-am mai apucat sa scriu de ceva vreme din motive mai mult sau mai putin obiective. Am avut si o gramada de treburi pe cap, am si uitat cand a trecut vremea pe langa mine si pe deasupra am fost si teribil de activa. Nu de alta, dar s-ar putea ca cineva sa creada ca, asa cum sustineam sus si tare acum cateva saptamani, ma aflu intr-o continua pauza.

Ei bine, pauza asta a mea nici macar n-a inceput in adevaratul ei sens, caci de cand am parasit Bucurestiul pentru plaiuri mioritice n-am avut pauza deloc. Piua! Am nevoie sa fiu lasata in pace acum, sa pot sa ma concentrez la planurile mele. Da… am plecat din Bucuresti, cel putin pentru cateva luni; da, deci ai vazut bine, nu glumesc. Am terminat facultatea, mi-am dat si demisia, asa ca e exact momentul de care au ai mei nevoie de mine sa fiu mai aproape de ei; nu de alta, dar pe langa ca bunicul si fratele meu sunt inca in recuperari dupa revenirile din spitale ( iar Mel mai trebuie sa mai faca, asa cum spuneam, inca vreo 2-3 vizite cu prelungire in diverse clinici mai mult sau mai putin straine), a mai aflat si mama ca e bolnava de Sarcoidoza de gradul 3. Nu tin neaparat sa va spun astea doar pentru dragul de a ma compatimi, ci pentru ca astea, pentru mine, sunt intr-adevar probleme. Asa ca nici nu cred ca as fi gasit vreun moment mai bun sa ma apropii de casa…

Desi am picat traseul la examenul pentru permis ( da, stiu, o sa ziceti ca n-aveam cum daca am luat sala cu 26, sau ca „nu e sofer ala care nu pica prima oara traseul”), am admis la master la o alta facultate decat cea pe care tocmai am terminat-o, in cu totul alt oras, si acum imi caut garsoniera la Brasov, pentru ca cel mai probabil, luna viitoare voi locui acolo. Pana atunci, stau acasa si ma bucur ca pot sa fiu langa cei dragi mie, langa oamenii la care tin si care tin la mine si, de ce nu, ar mai fi trebuit sa incep prin a scrie ca viata mea e foarte frumoasa, palpitanta si… indragostita :”> water butterfly

Hai ca m-am facut si poeta, iara, si mai bine ma duc sa beau o cafea ca am treaba si azi… Va pupa mama, hai, pa pa pa pa! 🙂