Mananca, roaga-te, iubeste (1)


” La 30 si ceva de ani, Liz Gilbert are tot ce-si poate dori o femeie ambitioasa. Si totusi e asaltata de indoilei, sufera de panica si insatisfactii. Urmeaza divortul, prabusireain depresie, o relatie catastrofala… Asa ca Liz abandoneaza totul si pleaca in lume de una singura. In Italia, gusta la dolce vita si deliciile ei culinare, punand „cele mai fericite” 12 kilograme din viata. In India, afla intr-un ashram, prin asceza (trezire la 3 dimineata, meditatie si frecat de podele) , ce este cautarea spirituala. In Indonezia, incearca sa-si reconcilieze trupul si sufletul, sa descopere echilibrul care se cheama fericire- si isi gaseste marea dragoste. „

Sunt pur si simplu fascinata de femeia asta, de ceea ce a facut si a scris mai apoi in cartea ei- „Mananca, roaga-te, iubeste „. Elizabeth Gilbert este colaboratoare a revistei GQ, editia americana; articolele ei au fost nominalizate de doua ori pentru National Magazine Award. A publicat articole in Harper’s Bazaar si New York Times Magazine si povestiri in Esquire, Story, Paris Review. Ea locuieste in prezent, alternativ, la Philadelphia si in Brazilia.

(Italia) „Vindecarea sufletului meu a inceput intr-o cada de baie din New York, in timp ce citeam cu voce tare niste cuvinte italienesti dintr-un dictionar. Viata mea se pulverizase in mii de farame, ajunsesem sa nu ma mai pot recunoaste, eram in asa hal, incat n-as fi putut sa spun cine sunt nici macar daca m-as fi vazut in oglinda. (…) Acum exist mai mult decat existam cu cateva luni in urma. Voi parasi Italia fiind evident mai mare decat eram cand am venit. Si voi pleca cu speranta ca expansiunea unei persoane- amplificarea unei vieti- este o masura a valorii fiecaruia pe lumea asta. Chiar daca viata in cauza se intampla sa fie, de asta data, chiar a mea.”

(India) „Ca mai toti umanoizii, si eu sunt apasata de ceea ce budistii numesc „minte de maimuta”- din cauza careia gandurile sar dintr-un madular in celalalt si se opresc doar ca sa se scarpine, sa scuipe si sa urle. Din trecutul indepartat si pana in viitorul misterios, mintea mea rataceste libera prin timp, gandeste zeci de idei pe minut si e imposibil de imblanzit si disciplinat. (…) Pana la urma, suntem toti ceea ce gandim. Emotiile sunt sclavele gandurilor noastre si noi suntem sclavii emotiilor. Cealalta problema pe care o genereaza constantele hoinareli ale mintii e faptul ca ajungi sa nu fii niciodata cu adevarat acolo unde esti. Faci mereu sapaturi in trecut sau cercetezi curios viitorul, dar ti se intampla foarte rar sa zabovesti in prezent.”

„Instructiuni pentru libertate:

1. Metaforele vietii sunt instructiuni de la Dumnezeu.

2. Tocmai ai urcat pe acoperis, si chiar mai sus de el. Nu exista nimic intre tine si Infinit. Acum, lasa totul in urma.

3. Ziua e pe sfarsite. E momentul in care ceva care a fost frumos se transforma in altceva, la fel de frumos. Acum, lasa totul in urma.

4. Dorinta ta de incheiere a fost o rugaciune. Faptul ca te afli aici a fost raspunsul lui Dumnezeu. Lasa totul in urma, uite-te la stelele care rasar – si pe cer, si inauntrul tau.

5. Din toata inima ta, roaga-te pntru har. Si lasa totul in urma.

6. Din toata inima ta, iarta-l, iarta-te si pe tine. Si lasa-l in urma.

7. Propune-ti sa te eliberezi de suferinte inutile. Apoi, lasa totul in urma.

8. Observa cum arsita zilei se transforma in racoarea noptii. Lasa totul in urma.

9. Cand toata karma unei relatii s-a consumat, RAMANE DOAR DRAGOSTEA. De ea nu trebuie sa te temi. Lasa totul in urma.

10. Cand, in sfarsit, trecutul ti-a devenit trecut, lasa totul in urma. Apoi coboara de-aici si incepe sa-ti traiesti restul vietii. Cu bucurie adevarata.”

„Eram intinsa undeva sus, deasupra intregii lumi, complet singura. Am inceput sa meditez, in speranta ca mi se va arata ce trebuie sa fac. Nu stiu cate ore sau minute au trecut pana am aflat. Mi-am dat seama ca luasem intreaga problema mult prea ad litteram. (…) M-am gandit la cati oameni isi pierd fratii, prietenii, copiii, iubitii, inainte de a le putea oferi atat de pretioasele cuvinte de indulgenta si de iertare. Cum pot supravietuitorii relatiilor incheiate brusc sa indure durerea lucrurilor pe care nu au apucat sa le spuna? Din locul acela de meditatie, am reusit sa gasesc rasounsul: poti incheia tu insuti lucrurile neincheiate, poti face asta inauntrul tau. Nu e doat un lucru posibil, e un lucru esential.”

Mai am de citit cateva pagini bune. Sunt prin Indonezia acum, in Bali. Abia astept finalul.😀

1 comentariu (+add yours?)

  1. aurora
    Sep 27, 2012 @ 19:39:01

    superbe fragmente! am citit si eu cartea acum ceva vreme si m-a impresionat cu adevarat. ai putea sa-mi spui, te rog, de la ce pagini a fost selectat fragmentul din capitolul „India”?🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: