Foarte tare, frate!

Cica au mai descoperit astia un „Pamant”. Uite aici o parte din articlul din Cotidianul:

„O echipa de 11 oameni de stiinta de la Centrul National de Cercetari Stiintifice (CNRS), care a colaborat cu Observatorul din Geneva si Centrul de astronomie din Lisabona, a anuntat descoperirea unei planete asemanatoare cu Pamintul. Aflata la 20,5 ani-lumina distanta de Terra si botezata 581 c, noul corp ceresc este cel mai apropiat de marimea Terrei pe care telescoapele l-au identificat vreodata. E insa de cinci ori mai greu decit Pamintul si are o forta gravitationala de 1,6 ori mai puternica decit a planetei noastre. Se presupune ca are atmosfera si ca temperatura variaza intre 0 si 40 de grade Celsius, ceea ce permite existenta apei lichide la suprafata, conform lui Stéphane Udry, unul dintre autorii descoperirii. ”

O fi oare adevarat? Eu una m-as bucura, ca si-asa astia spun ca planeta noastra e pe cale sa se autodistruga. Da’ cat o costa 1mp? ma intreb si eu….

„Potrivit CNN, daca am trai pe nou descoperita exoplaneta, „soarele“ (de fapt, o stea) ar fi mai apropiat, ar avea culoarea rosie, nu ar straluci atit de intens precum cel actual si pe o parte a planetei n-ar apune niciodata. Anul ar dura 13 zile, pentru ca atit ii ia planetei sa se roteasca in jurul stelei. Fiintele umane vor cintari mai mult decit pe Terra, dar macar garderoba paminteasca si-ar putea-o pastra, temperatura noii planete coincizind in mare masura cu aceea a Pamintului. Pina la 581 c, nici una dintre cele 220 de planete descoperite in afara sistemului nostru solar nu oferea conditii propice vietii.”

Interesting, huh?

eu n-am parte de minuni. sunt mediocra.

S-ar putea spune ca ma subestimez 😛 .  Am promis ca onorez tag-ul. Imi cer scuze Ioanei ca nu l-am onorat pe al ei primul, dar inca nu stiu ce i-as cere unui pestisor de aur, d-apai sa ma imaginez intr-o astfel de povestire…complicat. 🙂

Minunile pentru mine nu au definitie, asadar nici ce voi scrie mai departe nu va parea (poate) o minune in ochii vostri.

Si ar fii….

Minunea nr. 1- numele meu e scris pe,” si anume”, un generic, la o emisiune. 😛

Minunea nr. 2- nu prea mai tin cont cu ce ma imbrac de la o vreme ( in sensul ca nu mai stau cate o ora in fata dulapului ca sa ma gandesc cu ce dreq ma mai imbrac azi, ca deh…niciodata parca nu mai am haine).

Minunea nr. 3- nu ma mai plang una-ntruna ca nu am haine. ( vezi mai sus 😛 ).

Minunea nr. 4- incepe sa-mi stea cat de cat parul fara sa-l mai aranjez cate o juma’ de ora. ( da’ tot imi ia 15 min).

Minunea nr. 5- nu mai pot sa stau degeaba, in timpul saptamanii. (m-am obisnuit cu agitatia, cu drumurile, cu stresul…).

Minunea nr. 6- sunt inca dependenta de dragoste. ( da stiu… daca nu ma iubeste nimeni, atunci nu va iubesc nici eu pe voi 😀 ).

Minunea nr. 7- incep sa nu mai am timp sa citesc revista mea preferata- COSMOPOLITAN si asta e TRAGIC! ( inca nu am terminat de citit nr de pe aprilie, dar il am deja de o saptamana jumate pe ala de mai 😦 ).

Minunea nr. 8- incep sa nu mai fiu dependenta de shopping si sa nu mai am chef toata ziua ( ca inainte) sa merg sa-mi cumpar ceva numa’ de dragu’ de-a strica banii. ( asa ca incep sa-mi ajunga 😀 ).

Minunea nr. 9- incep sa mai castig cate un ban (prea putin, ce-i drept) pe munca mea, dar inca de asta nu m-am convins prea tare…

Minunea nr.10- incep sa uit ca trebuie sa mananc, dar atunci cand „simfonia” din stomac ma innebuneste, realizez ca mancasem pe ziua respectiva 2 mucenici cu nuca (de post) si 2 cafele. ( vezi ziua de azi 😉 ).

Mai departe, scrie-n carte.

Cine vrea, sa primeasca si sa daruiasca.

Lipsuri

Scria n3mira ca a fost tag-uita si da mai departe. Nah c-am prins si eu.

I’m in!

Imi lipsesc cam asa:

1. Tata.

2. Timp.

3. Calm.

4. Excursie.

5. Masina ( + carnet 😛 ).

Daca cineva se simte, sa primeasca la randu-i. 😀 Comentariile sunt bine-venite.

Long time no see

Pai au trecut si sarbatorile…apropo „Hristos a inviat!” ( da, am auzit si eu 😛 ) si toate cele bune! ( ca sa fiu in ton cu traditia). A fost un Paste…trecator. A venit repede si mai repede a plecat. Am fost si la Inviere, am vazut tot felul de oameni, unii la parada de moda, altii beti morti, altii veseli, altii se rugau, altii il mai si ascultau pe popa. Deci, toate bune. Am mancat si vreo doua oua rosii, si drob, si dulciuri (in special cozonac bun de la a mea buni 😀 ). Am venit in Bucuresti, de unde am plecat, ca sa-mi continui activitatile. Treburi bune, in principiu. Doar ca mi-e dor de tata, vreau in vacanta la mare, vreau sa ma distrez mai mult si mai vreau si alte lucruri: un mini trenci, pantofi rosii ( chiar daca stiu ca toate lumea vrea, sau are), mai vreau vreo 2-3 rochite si…cam atat. Daca poate cineva sa-mi implineasca dorintele, e binevenit. 😀

Tocanita de… salcie!

Da, pe bune! Am fost la biserica (sic!) de Florii. Cica se ia salcie sfintita. Pana aici, toate bune. Intru in biserica, lume multa…multa rau. ( si afara la fel; deci mai bine in biserica ca macar nu bate vantul ). Mai e putin, se termina slujba; numa’ bine ca oricum n-aveam chef sa stau prea mult in picioare.

Toate bune si pana aici, dar in momentul in care se aude popa- „Veniti in fata sa luati salcie! ” – prapad! Toata lumea aia de afara da sa intre si toata lumea din biserica vrea mai in fata. Popa: ” Va rugam sa nu va inghesuiti, ca sa putem imparti la toata lumea.” Da de unde! Sa fi vazut, frate, ce se inghesuiau toti la salcie de parca ar fi fost mai ceva ca painea calda… Macar de se dadea Pashte, ca ala e cu vin; asa as mai fi inteles ( 😀 ). 

Dar romanul, tot roman, si babeta, tot babeta. S-ar putea intelege ca am ceva cu batranii. Da! am, dar nu cu toti, pentru ca unii sunt chiar simpatici si mai putin „rablagiti” decat ceilalti. Insa… toate bune si frumoase pana nu incep babetele sa ma impinga si pe mine; „Da cu mine ce naiba ai? ca <io> nu te imping! Ai rabdare mamaie, unde vrei sa intri? ca tot acolo ajungi. Da’ lasa-i pe oamenii aia sa iasa…” Cam asta se putea auzi prin jur. In mintea mea- ” Doamne iarta-ma! Azi nu, ca sunt Floriile, da maine ii bag in piz.. ma-sii pe astia care se mai imping in mine! ”

Popii nu mai conteneau cu miruitu’ si cu impartitu’ salciei si babacii se inghesuiau de parca ar fi facut tocanita cu crengutele alea si ar fi avut mancare o luna! Ma rog, mai multe pacate iti faci daca mergi la biserica si faci de astea. Asa ajung si eu, cu chiu, cu vai, sa primesc 2-3 crengute si, in sfarsit, sa fiu din nou impinsa catre iesire; incolo nu stiu unde se mai grabeau… probabil ca sa faca tocanita 😀 .