In mini-vacanta din mini-weekendul acesta am mers intr-o mini-excursie…

Determinati fiind de caldura de afara (chiar daca plouase zdravan cu o seara inainte ) ne-am urcat in masina si dusi am fost. Directia Valea Oltului cu escala la Cozia si baie in apa termala de la Calimanesti.

Frumoasa tara avem (pacat ca e locuita, ar spune unii), si e atat de pitoresc totul incat chiar nu merita sa te grabesti pe drum. Stim deja ca VIATA ARE PRIORITATE, dar aproape ca devine irelevanta sintagma daca nu te si bucuri de viata; merita sa mergi incet si sa nu te grabesti nicaieri pe drum numai ca sa poti sa te uiti pe geam si sa admiri muntii, peisajul. Chiar daca nu e Oltul cel mai curat rau si chiar daca mai dai de cate o groapa sau un damb prin asfalt, tot avem o tara frumoasa! (si mentionez ca nu ma declar patrioata- “daca as fi pentr-o zi presedinte/ as lasa Romania amanet fara cuvinte”)

O excursie hranitoare pentru suflet, din toate punctele de vedere. Nimic nu se compara acum cu baia facuta pe ploaie intr-o apa calda si sanatoasa, cu muntele langa tine si cu Oltul la picioare; nu se compara cu ruga intr-o manastire precum cea de la Cozia, cu plimbarea prin statiuni in care n-am mai fost demult, cu un drum presarat cu soare si curcubeu, in note de raggae si parfum de mar…